La începutul lunii august, premierul Ciucă a anunțat că se așteaptă ca România, după mai bine de un deceniu de așteptare, să obțină intrarea în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului, iar recent cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a transmis un mesaj puternic.
Guvernul va încheia luni un memorandum de înțelegere cu compania canadiană RockTech Lithium, listată la bursele din Toronto și Frankfurt, pentru construirea în România a unei fabrici de materie primă și componente de baterii pentru mașini electrice, investiția fiind estimată la 400 milioane euro.
Firmele cu capital străin au plătit acționarilor dividende și dobânzi în valoare totală de 36,9 miliarde de euro între 2009 și 2019. Suma este foarte apropiată de valoarea totală a fluxurilor de investiții din același interval, care au mers cu frâna trasă după criza financiară din 2008-2009.
Stocul de investiții străine directe în cele 4 județe din regiunea de vest a țării (Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) s-a dublat între 2008 și 2016, ajungând la 5,6 miliarde de euro, mare parte dintre acestea fiind concentrată în sectorul automotive, arată o analiză a PwC România.
Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.